Tratamente și soluții pentru COVID-19. Cele mai recente studii despre medicamentele folosite în tratarea infecției cu SARS-CoV-2

FII EROUL COMUNITĂȚII TALE! Intră pe eroulcomunitatiitale.csid.ro, răspunde la Întrebarea Zilei (răspunsul corect este „ascuns” în acest articol) și poți câștiga 25.000 de lei în echipamente de protecție pentru spitalul tău.

La mijlocul lunii martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemia de coronavirus, dar până în prezent nu au fost descoperite medicamente 100% eficiente împotriva COVID-19. Există însă în continuare studii în derulare care vizează diverse medicamente aprobate pentru utilizare temporară care ar putea avea un efect benefic în ceea ce privește evoluția infecției cu SARS-CoV-2, precum și cercetări care au drept scop descoperirea mecanismului prin care coronavirusul acționează asupra organismului uman.

Multe dintre presupusele beneficii ale acestor tratamente au fost însă infirmate de studii de amploare care încep să facă publice rezultatele din ultimele luni. Astfel, la aproape 7 luni de la debutul pandemiei, COVID-19 nu beneficiază de un tratament adjuvant clar. Cu toate acestea, medicamentele pentru uz compasional sunt în continuare utilizate, conform unor scheme și protocoale decise de instituțiile abilitate ale fiecărei țări.

Cel mai iscusit ospătar! Câte farfurii a reușit să ducă acest chelner, dintr-un...

În spatele ușilor închise. China mărește AJUTORUL pentru industria de apărare a Rusiei,...

Trecem în revistă câteva dintre tratamentele și soluțiile pentru COVID-19, aduse la zi, conform celor mai recente studii. Trebuie ținut cont însă că se fac în continuare cercetări suplimentare ce pot aduce noi informații.

Hidroxiclorochina, Remdesivir, Lopinavir-Ritonavir, Interferon – INEFICIENTE

Deși erau inițial promițătoare și unele dintre ele chiar au fost promovate agresiv, inclusiv în sfera politică, cele 4 categorii de medicamente nu aduc nicio îmbunătățire asupra stării de sănătate a pacientului infectat cu SARS-CoV-2.

Datele studiului Solidarity, publicate la mijlocul lunii octombrie, au arătat că aceste 4 medicamente nu scad mortalitatea, nu modifică cursul bolii și nici nu influențează momentul în care un pacient e trecut pe ventilație mecanică sau durata spitalizării.

Protocoalele din România continuă să fie aceleași de acum câteva luni și recomandă în continuare utilizarea hidroxiclorochinei ca agent antiviral în tratamentul COVID-19, chiar dacă în America a fost retrasă autorizarea utilizării acesteia în afara studiilor clinice.

În privința Remdesivirului, singurul efect benefic observat a fost o reducere a zilelor de spitalizare cu una, maximum patru zile.

Plasma convalescentă – EFECTE INSUFICIENT STUDIATE

Folosirea plasmei convalescente cu anticorpi de la pacienții vindecați de COVID-19 este în continuare sub lupa oamenilor de știință. Tratamentul cu plasmă convalescentă datează de peste un secol, fiind folosit inclusiv în pandemia de gripă spaniolă ca tratament adjuvant. Însă utilizarea acesteia în tratamentul COVID-19 este abia la început și rezultatele studiilor – momentan pe loturi mici de pacienți, din cauza numărului redus de donatori – nu sunt încă suficient de concludente.

Cel mai recent studiu, realizat în India pe 464 de pacienți, a concluzionat că nu există niciun beneficiu al plasmei convalescente  utilizate în formele moderate de COVID-19, în comparație cu pacienții care nu au urmat acest tratament.

În schimb, medicii de la Mayo Clinic au urmărit evoluția a peste 35.000 de pacienți care au primit plasmă convalescentă la trei zile de la diagnostic, majoritatea cu forme grave ale bolii, și au concluzionat că au avut un risc cu 21,7% mai scăzut de deces la 30 de zile, în comparație cu pacienții care au primit plasmă la patru zile sau mai mult de la diagnostic.

Plasma convalescentă este aprobată și recomandată ca tratament experimental și pacienților din România care au forme severe de COVID-19, dar trebuie ținut cont că există mari dificultăți în obținerea cantităților necesare, având în vedere cererea crescută, procedurile birocratice greoaie și tehnologia complexă de recoltare.

Favipiravir, Tocilizumab, Ivermectină – REZULTATE NECLARE

Potrivit celor mai recente date, Favipiravir și Tocilizumab ar putea avea efecte benefice în privința evoluției bolii COVID-19, însă sunt necesare în continuare studii de amploare care să le confirme eficiența și care să indice riscul de reacții adverse în comparație cu neutilizarea acestora în tratamentul infecției cu SARS-CoV-2.

Favipiravirul este un antiviral care a demonstrat o reducere a numărului de zile de spitalizare cu 3 zile în comparație cu utilizarea unui placebo. Trebuie menționat totuși că studiul a inclus un lot de doar 156 de pacienți.

În schimb, Tocilizumabul este un inhibitor de citokine care ar putea acționa asupra uneia sau mai multora dintre proteinele produse de organism în lupta cu virusul SARS-CoV-2, împiedicând astfel apariția furtunii de citokine care agravează starea de sănătate a bolnavului. În studiile realizate până în prezent nu au fost observate îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește evoluția bolii în formă gravă comparativ cu un placebo. Totuși, utilizarea imunomodulatoarelor ar putea reduce perioada de spitalizare, dacă acestea sunt utilizate în combinație cu Remdesivir.

Pe de altă parte, Ivermectina este un antiparazitar care ar putea avea și efecte antivirale, însă studiile in vitro realizate până în prezent nu beneficiază de concluzii lămuritoare. Mai mult, specialiștii se tem să facă cercetări pe subiecți umani, deoarece doza de medicament utilizată in vitro ar putea fi periculoasă în cazul oamenilor. În prezent se efectuează teste pe oameni în Singapore, dar nu se cunosc date la zi.

Anticorpii monoclonali – CEI MAI SCUMPI, DAR FOARTE PROMIȚĂTORI

Spre deosebire de anticorpii din plasma persoanelor vindecate de COVID-19, anticorpii monoclonali sunt produși în laborator, deci sunt sintetici. Tratamentul injectabil cu anticorpi monoclonali pentru COVID-19 dezvoltați de compania de biotehnologie Regeneron și de compania Eli Lilly, în colaborare cu AbCellera, este în prezent studiat, datele preliminare indicând o reducere a cantității virale, precum și o ameliorare a simptomelor în formele ușoare și moderate ale bolii.

Din păcate, chiar dacă se va dovedi eficient în lupta contra COVID-19, se pune problema accesului pacienților, deoarece tratamentul este foarte costisitor, estimându-se un preț între 15.000 și 200.000 de dolari. În plus, tratamentul trebuie să treacă prin toate etapele testării înainte de a fi aprobat ca terapie COVID-19. Pentru utilizarea sa experimentală este necesar să treacă peste faza a treia a testării, care studiază eficiența substanței pe loturi semnificative de oameni și cu grupe de control/placebo.

Dexametazona și anticoagulantele – LOZUL CÂȘTIGĂTOR?

Având în vedere descoperirile relativ recente privind mecanismul de acțiune a SARS-CoV-2 asupra organismului, cercetătorii au inițiat la mijlocul lunii iunie terapia experimentală cu corticosteroizi și anticoagulante, deoarece au fost obținute dovezi clare că noul coronavirus acționează nu doar la nivelul sistemului respirator, ci și asupra sistemului cardiovascular, prin apariția de numeroase inflamații ale vaselor de sânge.

La începutul lunii septembrie a fost publicată o metaanaliză care a concluzionat că tratamentul cu dexametazonă, hidrocortizon și metilprednisolon reduce semnificativ mortalitatea în rândul pacienților cu forme moderate sau severe de COVID-19, ventilați mecanic sau care primesc oxigen suplimentar, dar poate fi folosit și ca alternativă pentru cazurile cu pneumonie, dar care n-au nevoie de oxigen suplimentar.

Pe de altă parte, anticoagulantele previn dezvoltarea cheagurilor de sânge la pacienții cu forme moderate sau grave ale bolii COVID-19, arată cele mai recente studii.

Tratamentul formelor ușoare de COVID-19

În cazul în care un pacient confirmat pozitiv cu boala COVID-19 nu manifestă simptome sau comorbidități care pot indica o posibilă înrăutățire a stării de sănătate și nu necesită internarea sa în spital, poate fi recomandată o schemă de tratament ușor de urmat acasă, care poate ameliora simptomatologia specifică (dureri în gât, nas înfundat, dureri de cap, musculare, febră, tuse, diaree, greață etc.).

Acest tratament poate fi recomandat inclusiv de medicul de familie  și poate consta în administrarea de antipiretice, analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene, antitusive, anticoagulante, soluții intranazale saline sau cu ser fiziologic, vitamina C + D, zinc, consum de lichide, ceaiuri calde, supe, fructe și legume proaspete, odihnă, dar și efectuarea de exerciții fizice ușoare, în măsura în care organismul permite acest lucru.